Nominativul în germană (Nominativ): subiectul, articolele și întrebarea wer/was

Regulă

Nominativul (Nominativ) este cazul subiectului — persoana sau lucrul care face acțiunea ori despre care se spune ceva. Întrebarea de control este Wer? (cine?) pentru persoane și Was? (ce?) pentru lucruri, pusă înaintea verbului conjugat: Wer wartet draußen? → ein Kollege.

De aici decurg trei lucruri:

• Este forma de bază. Dicționarele, listele de vocabular și articolul pe care îl înveți odată cu substantivul (der Tisch, das Buch, die Lampe) sunt la nominativ. Celelalte cazuri pornesc de la această formă.
• Subiectul comandă verbul. Subiect la singular, terminație de singular; subiect la plural, terminație de plural: Das Kind spielt / Die Kinder spielen.
• Poziția nu decide cazul. În germană verbul conjugat stă pe locul al doilea, așa că subiectul vine des după el: Heute kocht mein Vater. Rămâne tot nominativ. Româna are o ordine mai liberă („Azi tata gătește”), dar în germană verbul nu cedează locul al doilea.

Al doilea nominativ apare după patru verbe copulative: sein, werden, bleiben, heißen. Ele nu au complement direct, ci pun semn de egalitate între două lucruri, așa că ambele părți stau la nominativ: Er ist ein guter Lehrer, Sie wird Ärztin, Anna bleibt meine beste Freundin. Aici româna te ajută: și ea spune „este un profesor bun”, cu nominativ.

Comparația cu acuzativul (Akkusativ) este simplă, pentru că la articole și determinanți se schimbă doar masculinul: der → den, ein → einen, kein → keinen, mein → meinen. Neutrul, femininul și pluralul sunt identice în ambele cazuri, așa că un cuvânt masculin — sau întrebarea wer?/wen? — îți arată în ce caz ești. Pentru vorbitorii de română noutatea este că germana marchează cazul pe articolul pus înaintea substantivului, nu pe o terminație ca în trenul; în plus, româna nu deosebește deloc forma de nominativ de cea de acuzativ la substantiv (trenul pleacă / văd trenul), pe când germana o face la masculin. Pronumele personale se comportă altfel: au forme proprii de complement la aproape toate persoanele (ich → mich, er → ihn, wir → uns), tratate în capitolul despre acuzativ; dativul și genitivul au, la rândul lor, capitole separate.

Exemple

• Der Zug fährt um acht Uhr ab. — Trenul pleacă la ora opt.
• Meine Schwester wohnt in Berlin. — Sora mea locuiește la Berlin.
• Heute kocht mein Vater. — Azi gătește tatăl meu.
• Wer wartet draußen? — Ein Kollege von mir. — Cine așteaptă afară? — Un coleg de-al meu.
• Das Kind und die Eltern kommen später. — Copilul și părinții vin mai târziu.
• Er ist mein bester Freund. — El este cel mai bun prieten al meu.
• Sie wird Ärztin. — Ea va deveni doctoriță.
• Anna bleibt meine beste Freundin. — Anna rămâne cea mai bună prietenă a mea.
• Die Kinder spielen im Garten, ein Hund schläft auf der Terrasse. — Copiii se joacă în grădină, un câine doarme pe terasă.
• Meine Lehrerin heißt Frau Weber. — Profesoara mea se numește doamna Weber.

Tabel

Greșeli frecvente

• ❌ Den Zug fährt um acht Uhr ab. → ✅ Der Zug fährt um acht Uhr ab. — cine face acțiunea este subiectul și stă la nominativ; den este acuzativul masculin.
• ❌ Er ist einen guten Lehrer. → ✅ Er ist ein guter Lehrer. — după sein al doilea substantiv este tot nominativ, nu complement direct.
• ❌ Wen hat angerufen? → ✅ Wer hat angerufen? — wer întreabă de subiect; wen întreabă de complementul direct în acuzativ.
• ❌ Die Kinder spielt im Garten. → ✅ Die Kinder spielen im Garten. — terminația verbului urmează subiectul la nominativ: subiect la plural, verb la plural.
• ❌ Heute mein Vater kocht. → ✅ Heute kocht mein Vater. — verbul conjugat rămâne pe poziția a doua; subiectul trece după el și își păstrează forma de nominativ.

Teme conexe

Învață nominativul împreună cu acuzativul — perechea acoperă aproape toate propozițiile de nivel A1 — și recitește capitolele despre articole dacă der/das/die încă ți se par arbitrare.