Pronumele și articolele posesive în germană (mein, dein, sein, ihr): forme și terminații
Posesorul alege rădăcina (ich → mein, sie → ihr), iar substantivul posedat alege terminația: mein Buch, meine Tasche, meinen Bruder.
Regulă
Posesivul arată cine deține ceva — mein Auto, deine Idee, ihr Hund. Germana împarte sarcina în două: posesorul alege rădăcina, substantivul posedat alege terminația.
Cuvintele mein, dein, sein… se numesc articole posesive (Possessivartikel): stau în locul articolului, înaintea substantivului, și se declină ca un articol. Nu seamănă cu românescul fratele meu, unde posesivul vine după substantivul articulat.
Cele nouă rădăcini: ich → mein-, du → dein-, er → sein-, es → sein-, sie (ea) → ihr-, wir → unser-, ihr (voi) → euer-, sie (ei/ele) → ihr-, Sie (politețe) → Ihr-.
Pentru prima jumătate te ajută româna: ca și lui și ei, sein și ihr se orientează după posesor, nu după lucrul posedat: Anna sucht ihren Schlüssel (cheia ei), dar Paul sucht seinen Schlüssel (cheia lui). Decide genul gramatical și persoana posesorului, nu sexul lui: das Mädchen sucht seinen Schlüssel, pentru că das Mädchen este neutru. Nu te lua după său/sa, care se acordă cu lucrul posedat.
A doua jumătate este pură mecanică: posesivele primesc aceleași terminații ca ein și kein. Nicio terminație la masculin nominativ și la neutru singular (nominativ și acuzativ), -e la feminin și plural, -en la masculin acuzativ, -em și -er la dativ singular și -en la dativ plural (meinen Eltern), unde substantivul primește și obișnuitul -n: mit meinen Freunden.
Două detalii de reținut devreme. euer pierde -e- din rădăcină imediat ce primește o terminație (euer Zimmer → eure Zimmer, euren Eltern), pe când unser îl păstrează (unsere Wohnung). Iar Ihr, pentru Sie de politețe, se scrie cu majusculă oriunde în propoziție; în scris, asta îl deosebește de ihr (al ei, al lor).
Când substantivul dispare, posesivul devine un adevărat pronume și are nevoie de o terminație completă: masculin nominativ -er, neutru -(e)s, restul ca în tabel. Ist das dein Stift? – Nein, meiner ist blau. / Das ist meins. Forma lungă meines este la fel de corectă și e forma scrisă completă; meins este cea de zi cu zi.
Formele de genitiv, precum meines Bruders, vin odată cu genitivul, la un nivel ulterior.
Exemple
- Mein Bruder wohnt in Hamburg. — Fratele meu locuiește la Hamburg.
- Wie heißt deine Schwester? — Cum se numește sora ta?
- Er sucht seinen Schlüssel. — El caută cheia lui.
- Sie fährt mit ihrem Fahrrad zur Arbeit. — Ea merge la serviciu cu bicicleta ei.
- Unsere Wohnung ist ziemlich klein. — Apartamentul nostru e destul de mic.
- Habt ihr eure Hausaufgaben gemacht? — Ați făcut temele voastre?
- Ich helfe meiner Mutter im Garten. — O ajut pe mama mea în grădină.
- Ist das Ihr Mantel, Frau Weber? — E paltonul dumneavoastră, doamnă Weber?
- Das ist nicht mein Stift — meiner ist blau. — Nu e pixul meu — al meu e albastru.
Tabel
| mein | masculin (der Bruder) | neutru (das Buch) | feminin (die Tasche) | plural (die Eltern) |
|---|---|---|---|---|
| nominativ | mein Bruder | mein Buch | meine Tasche | meine Eltern |
| acuzativ | meinen Bruder | mein Buch | meine Tasche | meine Eltern |
| dativ | meinem Bruder | meinem Buch | meiner Tasche | meinen Eltern |
| posesor | ich | du | er | es | sie (ea) | wir | ihr | sie (ei/ele) | Sie |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| rădăcină | mein | dein | sein | sein | ihr | unser | euer | ihr | Ihr |
| + Buch | mein Buch | dein Buch | sein Buch | sein Buch | ihr Buch | unser Buch | euer Buch | ihr Buch | Ihr Buch |
Forma independentă (fără substantiv după ea):
| fără substantiv | masculin | neutru | feminin | plural |
|---|---|---|---|---|
| nominativ | meiner | mein(e)s | meine | meine |
| acuzativ | meinen | mein(e)s | meine | meine |
| dativ | meinem | meinem | meiner | meinen |
Greșeli frecvente
- ❌ Sie liebt ihr Mann. → ✅ Sie liebt ihren Mann. — terminația vine de la substantivul posedat: der Mann este complement direct, deci masculin acuzativ, cu -en.
- ❌ Er fährt mit seine Schwester. → ✅ Er fährt mit seiner Schwester. — mit cere dativul, iar femininul la dativ se termină în -er.
- ❌ Anna besucht seinen Vater. → ✅ Anna besucht ihren Vater. — dacă e vorba de tatăl Annei, rădăcina urmează posesorul: Anna = sie, deci ihr- (ca în română: tatăl ei, nu tatăl lui); seinen Vater ar fi tatăl altui bărbat.
- ❌ Das ist meine Buch. → ✅ Das ist mein Buch. — neutrul singular nu are terminație în nominativ și acuzativ, exact ca ein Buch.
- ❌ Ist das dein? → ✅ Ist das deins? — fără substantiv, posesivul are nevoie de o terminație completă: neutru -(e)s, masculin -er (deiner).
Teme conexe
Învață rădăcinile posesive împreună cu pronumele personale, iar terminațiile împreună cu ein și kein: sunt unul și același set. Lecțiile despre acuzativ și dativ arată de unde vin terminațiile -en, -em și -er.
Întrebări frecvente
sein sau ihr — cum aleg?
Rădăcina urmează posesorul, după genul gramatical și persoana lui: er și es primesc sein-, sie (ea) și sie (ei/ele) primesc ihr-. Anna sucht ihren Schlüssel, Paul sucht seinen Schlüssel: cheia e aceeași, posesorul nu. E la fel ca în română la „lui” și „ei”.
Ce terminație primește un posesiv german?
Exact terminațiile lui ein/kein, alese după genul, numărul și cazul lucrului posedat: mein Buch (neutru), meine Tasche (feminin), meinen Bruder (masculin, acuzativ), meiner Mutter (feminin, dativ).
De ce eure și nu euere?
euer pierde -e- din rădăcină imediat ce urmează o terminație: eure Tickets, euren Lehrer, eurem Kind. unser îl păstrează: unsere Wohnung, unseren Freunden.
Cum spun „al meu” sau „al tău” fără să repet substantivul?
Folosește forma independentă, cu o terminație completă, ca a articolului: Meiner ist blau (masculin, -er), Das ist meins (neutru, -s; în scris și meines), Meine ist neu (feminin, -e).
Care este diferența dintre ihr, Ihr și ihre?
ihr- înseamnă al ei sau al lor, Ihr- (mereu cu majusculă) înseamnă al dumneavoastră, pentru Sie de politețe, iar -e din ihre este doar terminația de feminin sau plural, pe oricare dintre cele două rădăcini.

